Museum Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci

Edificiul în care funcţionează Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, inclus în lista monumentelor istorice, categoria A, a fost construit în mai multe etape începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea. În anul 1885, clădirea este amintită ca fiind în proprietatea lui Anton Cincu, om politic şi filantrop local, care o va lăsa prin testament, la 22 iulie 1894, fiului Teodor Cincu. Primar al oraşului Tecuci între 1894-1896, 1898-1899 şi 1902-1906, deputat în Parlamentul României, Teodor Cincu face parte alaturi de bunicul şi tatăl său, Tudoran, respectiv Anton Cincu, din „familia” donatorilor oraşului Tecuci. Tudoran Cincu va construi biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, iar fiul său, Anton,  primar al oraşului Tecuci şi senator în Parlamentul României, va dona peste 200.000 de lei pentru înfiinţarea spitalului din Tecuci. Multe dintre moşiile familiei Cincu au ajuns în proprietatea oraşului, spitalului sau a bisericilor, fiind donate prin acte autentificate la Tribunalul din Tecuci. Urmând exemplul familiei sale, Teodor Cincu va dona oraşului Tecuci „imobilul situat în oraşul Tecuci, str. Carol Nr. 12, compus din casa de locuinţă, împreună cu toate dependinţele, plantaţiunile”, cu scopul înfiinţării unui Muzeu.

Din punct de vedere arhitectural, se remarcă stilul baroc, predominant în prima etapă a construcţiei, când accesul se făcea dinspre sud, un turnuleţ pe care era inserat medalionul cu blazonul familiei străjuind intrarea în casă. La începutul secolului al XX-lea, s-au modificat faţadele casei, accesul principal fiind orientat spre est şi tratat în stil neoclasic. Un fronton  susţinut de patru coloane corintice marchează intrarea principală. Ferestrele sunt decorate cu motive florale, în  cheia arcadei fiind  inserat un medalion asemănator cu cel de pe turnul casei în care este  integrată monograma familiei. Liniile fluide baroce se combină armonios cu elementele clasice, expresie a unui gust rafinat în căutare de noi modele.

Primul „muzeu” la Tecuci este reprezentat de colecţia profesorului Constantin Solomon – adăpostită în localul Şcolii Comerciale de băieţi – care împreună cu cea a domnului Mihail Dimitriu şi a profesorului Alexe Alexinschi, specialist entomolog, se vor uni dând naştere Muzeului Comunal „Mihail Dimitriu Iaşi” Arheologie şi Ştiinţe Naturale.

Aceasta se va întâmpla în anul 1934, când fiul lui Anton Cincu – Teodor care, urmând pilda părinţilor săi, va dona Primăriei oraşului casa din strada Carol, nr. 12.

În cadrul muzeului putea fi vizitată o expoziţie ce conţinea piese de paleontologie, provenite din rezervaţia fosiliferă Rateş, din partea de est a oraşului Tecuci, piese de arheologie ce proveneau din cercetările de teren ale celor doi întemeietori de la Poiana (Piroboridava), Toflea şi Cosiţeni.

La sfârşitul lunii martie 1944, din ordinul autorităţilor superioare, s-a dispus evacuarea arhivei primăriei şi a unora dintre colecţiile muzeului, fiind însoţite de Mihail Dimitriu şi soţia sa şi un funcţionar de primărie. La 4 aprilie 1944, în gara Chitila Triaj, trenul este surprins de bombardamentul anglo-american, iar vagonul ce adăpostea colecţiile muzeului este spulberat. În acest bombardament moare soţia lui Mihail Dimitriu, iar acesta din urmă este rănit.

Muzeul a fost reorganizat în anul 1967, centrul de greutate al expoziţiei fiind reprezentat de civilizaţia geto-dacică, a cărei evoluţie şi dezvoltare poate fi observată pe baza descoperirilor din situl arheologic de la Poiana (Piroboridava).